Editura „Alexandru cel Bun” revine la tipărirea seriei de Caiete literare inițiată cu câțiva ani în urmă dar care nu a mai continuat să apară din lipsa de fonduri financiare. Anul acesta Departamentul pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României ne-a aprobat finanțarea a două caiete, pentru care mulțumim respectuos și pe această cale: Pagini de istorie a literaturii române în Bucovina. Profesorul Aron Pumnul (vol. I) și Profesorul Ioan Gheorghe Sbiera, elevul și continuatorul lui Aron Pumnul, primul șef al Catedrei de Limba și Literatura română la Universitatea din Cernăuți și membru de onoare al Academiei Române (vol. II).

Propunem în primul volum câteva studii consacrate activității științifice și pedagogice a ilustrului profesor Aron Pumnul. Includem și câteva fragmente din Lepturarii, precum și fragmente din manuscrisele profesorului, care au fost publicate în cartea lui Ioan Gheorghe Sbiera Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui, dimpreună cu documentele relative la înființarea catederei de limba și literatura românească la gimnasiul superior din Cernăuți, precum și scrierile lui mărunte și fragmentare, publicate de Dr-ul Ion al lui G. Sbiera, profesor la universitatea din Cernăuți, membru al Academiei Române din București, membru onorariu sau fundătoriu al mai multor societăți literare etc., tipărită pe spesele acordate de Fundăciunea Pumnuleană de către Societatea pentru Cultura și Literatura română în Bucovina, Editura Societății, Tipografia Arhiepiscopală, Cernăuți, 1889, printre care și documentele referitoare la crearea primei catedre de limba și litertura română la Gimnaziul german din Cernăuți.

Menționăm că am păstrat în textele manuscriselor, în limita posibilităților, ortografia vremii. Amintim și despre înmormântarea lui Aron Pumnul și reînhumarea osemintelui lui în cimitirul de la Horecea, despre actualul monument funerar. Aceste date au fost publicate în materialul unui alt profesor cernăuțean – Ilie Luceac, doctor în istorie, al cărui articol am considerat de cuviință să-l reproducem în acest caiet.

Amintim că aceeași soartă le-au avut osemintele Aglaei Eminovici-Drogli (Döllitzsturm), sora poetului Mihai Eminescu (vezi: articolul Aglae Eminovici-Drogli (Döllitzsturm), o prezenţă artistică remarcabilă la Cernăuţi, publicat în „Glasul Bucovinei”, An. XXII, nr. 1 (85), 2015, p. 43-52, reînhumată în cimitirul de la Horecea în același mormânt cu socrii săi.

Opera lui Aron Pumnul trebuie revalorificată îndeosebi astăzi, când ne pregătim să organizăm în casa lui Aron Pumnul de la Cernăuți un muzeu, care să păstreze memoria lui Mihai Eminescu şi a dascălului său drag și să transmită generațiilor ce vin testamentul lor întru păstrarea limbii, culturii și a bisericii neamului, a identității naționale.

Inaugurarea Muzeului „Mihai Eminescu” în casa profesorului şi patriotului Aron Pumnul merită un omagiu mult mai mare decât cel care i se acordă astăzi.

Intenționăm să publicăm în viitor și alte volume dedicate personalităților bucovinene ale învățământului și științei literaturii: Sextil Pușcariu, decan al Facultății de Litere a universității cernăuțene, care l-a urmat pe Ioan Gheorghe Sbiera la catedră; Leca Morariu, istoricului literar și eminescologul Ilie Torouțiu etc.

Menționăm că autorul nu pretinde la expunerea exhaustivă a informațiilor, sperând însă că va stimula cecetătorii cernăuțeni ai istoriei literaturii române în Bucovina să continuie investigațiile, inclusiv cele oferite de arhive.