Ideea lucrării de față s-a născut într-un moment mult mai îndepărtat decît apariția sa și anume pe cînd Alianța Civică, în anul de grație 1991, adopta la întîiul său Congres o Declarație cu privire la protecția minorităților, în preambulul căreia se menționau Declarația de la Alba Iulia din 1918, Tratatul minorităților din 1919 ș.a. Îndată după Congres, Ministerul Afacerilor Externe, sub semnătura ministrului de atunci, Adrian Năstase, expedia Alianței Civice o colecție de citate din tratate, pacte și convenții internaționale la care guvernul român aderase dea lungul timpului, însoțite de o notă înțepată. Ceea ce surprindea era că lista începea cu un document din I 948 (Declarația Universală). În spatele acestui fapt, în aparență lipsit de semnificație, se afla o profundă dispută principială: lucrătorii MAE din 1991, și din păcate nu numai ei, refuzau să accepte că, și în chestiunea minorităților, România de azi este succesoarea statului născut după primul război mondial. Lucrul este cu atît mai de neînțeles cu cît sărbătoarea națională a fost fixată la data care evocă ziua de I decembrie 1918. În consecință, ne-am gîndit că ar fi util să includem în colecția de față, în succesiune cronologică, documente interne și internaționale care jalonează tratamentul minorităților din România începînd cu 1918. Lista este fatalmente incompletă și oarecum eclectică.