Studiul analizează fenomenul emigrației în spațiul sud-est european în secolul al XIX-lea. Lucrarea este structurată pe cinci capitole. Primul capitol analizează cauzele și motivația care determină indivizi și populații să emigreze. Capitolul al doilea analizează impactul emigrației în modificarea structurii etnodemografică și etnoconfesională din spațiul balcanic. Capitolul al treilea analizează organizarea minorităților românești din spațiul balcanic. Capitolul al patrulea analizează fenomentul migrației creierelor iar ultimul analizează instituțiile, organizațiile, formele culturale și politice și spațiile publice de solidaritate ale emigranților din sud-estul european. Așa cum anunță autoarea în apelul către cititor de la începutul lucrării, studiul nu este și nu s-a dorit a fi unul exhaustiv. S-a căutat identificarea principalelor problematici, oferirea unei informații minimale astfel încât „cititorul să poată afla răspunsurile la aceste întrebări”, s-a încercat motivarea și provocarea spre a se cerceta acest fenoment atât de delicat și pentru societatea actuală