Anul: 1938 Autor: Nicolae Iorga Editura: Datina Românească Pagini: 30

CITEȘTE ONLINE

Cunoaștem mai mult sau mai puțin pe membrii familiei latine, căreia îi aparținem prin spirit și prin toate tendințele noastre, de și legăturile cu unii din membrii acestei familii sânt atât de slabe, cum sânt acelea cu Portugalia, de care ne-am interesat numai când se întâmpla acolo vre-o dramă, vre-o revoluție sau când se săvârșia o schimbare de regim, de la care am fi avut să primim și noi o îndrumare.

Nu este de mirare că partea atât de importantă din lumea latină care trăește dincolo de Ocean și care în timpurile din urmă a făcut așa de mari progrese, Spania dinaintea războiului civil având legăturile cele mai strânse cu ceilalți represintanți, desțărați, ai națiunii, ni-a rămas cu desăvârșire necunoscută, de și acolo, pe lângă marile bogății pe care le oferă natura, pe lângă însușirile superioare ale unei rasse care a dus așa de sus frumusețea sângelui pe care îl avem și noi, pe lângă o activitate comercială atât de puternică, se întâlnește și o mișcare de idei și mai ales o desvoltare a liricei, care merită toată atenția. Ne mărgenim să avem legături diplomatice, și, nu de mult, represintantul importantei republici Chili ni-a vorbit, într’o sală din București, cu entusiasm și convingere, despre formația și desvoltarea Statului căruia îi aparține, iar din capitala acestei republici ni-a venit o dovadă de atenție, pentru care să mi se îngăduie să spun că sânt cu deosebire recunoscător.

Așa fiind, cine să se ocupe afară de filologi, cum a fost casul regretatului Ovid Densușianu, care a întrebuințat o serie întreagă de lecții pentru lămurirea limbii celei mai puțin cultivate din latinitate, cu ceia ce sânt, ce vor să fie, ce au izbutit să facă și este de sperat că, împotriva infiltrațiilor dârze ale germanismului și chiar împotriva unei anumite tendințe italiene de alipire prin desnaționalisare, grupul de oameni, părăsit de toată lumea și lăsat în sama lui proprie, care se chiamă de unii Rumunci, de alții Ladini, de învățații din materie de etnografie și de istorie: Reto-Romani și cari ei înșii, după ce au ajuns la însemnata lor conștiință națională de astăzi, preferă să fie numiți simplu numai „Romani“?