Sunteți aici: Acasă Istoria românilor și a Bucovinei Biserici și schituri ortodoxe din Ținutul Cernăuți: din istoria Bisericii Ortodoxe Române din nordul Moldovei
Sus
Autor: Pahomi Mircea Editura: „Hurmuzachi” Anul: 1998 Pagini: 103
|
Studiu monografic dedicat bisericilor și schiturilor ortodoxe din Bucovina, ridicate între secolele XIV și XVIII. Lucrarea este structurată în cinci capitole, organizate la rândul lor pe mai multe subcapitole. Primul capitol este dedicat Episcopiei de Rădăuți. Sunt prezentate istoria acestei episcopii și a Bisericii „Sfântul Nicolae” din Rădăuți, mormintele din biserica episcopală, pomelnicul sfinteii mitropolii a Rădăuțiului precum și elementele de patrimoniul episcopiei: broderii, icoane, manuscrise, carte veche. De asemenea se prezintă activitatea tipografiei episcopiei în evul mediu, despre Școala duhovnicească de la Episcopia de Rădăuți, despre întinderea și organizarea domeniului episcopal și despre reforma organizării Bisericii din Bucovina. Ultima parte a capitolului prezintă evenimente istorice de referință pentru Ținutul Cernăuțiului. Capitolul al doilea prezintă istoria bisericilor medievale românești din orașul Cernăuți: despre Biserica „Sfântul Nicolae” din Cernăuți, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Calanceanca-Cernăuți, Biserica cu hramul „Sfânta Paraschev” din Cernăuți, Biserica Mănăstirii Horecea din Cernăuți, Biserica de lemn „Sfântul Mihail din Roșa” din Cernăuți, Biserica „Sfânta Treime” din Clocucica-Cernăuți, catedrala mitropolitană din Cernăuți. Capitolul al treilea analizează din punct de vedere istoric bisericile din Ținutul Cernăuți. Sunt prezentate istoriile Bisericii din Lujeni, Biserica „Sfântul Ilie” din Toporăuți, Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Boian-Cernăuți și Biserica cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” din Cernăuca. În capitolul al patrule sunt prezentate istoric schiturile românești din Ținutul Cernăuți, respectiv Schitul Jadova – Storojineț, Schiturile de la Mamaiești – Prut, Schitul de maici din Voloca, Schitul Crisceatec pe Nistru, Schitul Zamoștea pe Ceremuș, Schitul Babin pe Nistru, Schitul Berejnița pe Ceremuș, Schitul Vijnița pe Ceremuș, Schitul Broscăuți pe Ceremuș, Schitul Ostra sau Barbești pe Ceremuș, Schitul Corobnița pe Ceremuș. Ultimul capitol prezintă bisericile ortodoxe românelti din Galiția – Ucraina, respectiv Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Lvov, Biserica „Sfântul Onufrei (Basilitani” din Lvov, Mănăstirea Schitul Mare (Maniava) din Galiția, Biserica „Sfânta Parascheva” din Lvov precum și alte ctitoriri sau danii românești pentru bisericile ortodoxe din Galiția.