Anul: 2016 Autor: Vasile Schipor Editura: Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași Pagini: 798

CITEȘTE ONLINE - Partea 1

CITEȘTE ONLINE - Partea 2

Monografia de față „cercetează calendarele și almanahurile românești din Bucovina din perioada 1811 - 1918 prezentând un istoric al acestui gen de publicații în acest spațiu și interval cronologic și analizând „schimbarea dispoziției sufletești a românilor” din Bucovina, programul asumat, redactori și colaboratori, problematica studiilor și articolelor publicate, de-a lungul vremii, în paginile acestora, difuzarea literaturii originale, deschiderea față de literatura universală și patrimoniul simbolic european al epocii, precum și rolul pe care l-au avut calendarele și almanahurile românești din Bucovina, într-un context cultural mai larg, până târziu, în preajma anului 1918”. Lucrarea are patru capitole. Primul capitol, Calendare și almanahuri în spațiul românesc, prezintă calendarului și almanahului în spațiul românesc până la 1918 evidențiind principalele perioade din istoricul genului și programul general al calendarului românesc. În cele cinci subcapitole sunt abordate teme precum pledoaria pentru viața practică, educația poporului și emanciparea țării, promovarea limbii române, stimularea gustului pentru lectură, cultivarea și difuzarea literaturii române, culegerea folclorului românesc, păstrarea portului național, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești, păstrarea credinței, prin cultivarea virtuților, într-o pedagogie a coexistenței pașnice, consolidarea unității sufletești și culturale a românilor de pretutindeni. Două dintre subcapitolele sunt studii de caz, ilustrând aspirațiile societății românești din Principatele Române de la mijlocul secolului al XlX-lea și dorința de emancipare a limbii române, precum și procesul de consolidare a conștiinței culturale a românilor din toate provinciile noastre istorice în deceniul al nouălea al acestui secol. Al doilea capitol, Calendare și almanahuri românești din Bucovina (1811­-1918), abordează mai multe aspecte: originea și evoluția calendarului românesc din acest spațiu cultural, influențele exercitate asupra sa, rolul cultural al calendarelor și a almanahurilor românești din Bucovina până la Unire, interesul pentru folclor manifestat în paginile acestor periodice anuale, prezența scriitorilor din celelalte provincii românești și contribuția lor la promovarea și consolidarea identității naționale. Tot aici, lucrarea prezintă cabinetele de lectură, ca forme moderne de asociativitate, preocupările pentru instituționalizarea unei centrale a cabinetelor de lectură din Bucovina, în deceniul al doilea din secolul al XX-lea, modul în care calendarul și almanahul românesc reflectă problema feminismului. Reține, de asemenea, atenția în cadrul acestui capitol un studiu de caz ilustrativ: calendarul și ziarul românesc din Bucovina la mijlocul secolului al XIX-lea (1848-1850). Capitolul al III-lea, Calendare și almanahuri românești din Bucovina (1811-1918). Prosopografii, reunește un număr de nouă descrieri bibliografice: 1) „Calendariu pentru Bucovina pe anul 1841..., carele este an de rănd cu 365 [de] zile”; 2) „Călindariu pe anul ordinariu 1882”. Redactat de Ion I. Bumbac; 3) „Călendariul pe anul bisect 1888. Redigeat de Societatea «Academia ortodoxă pentru literatură, retorică și musică bisericească în Seminariul Archidiecesan din Cernăuți»”; 4) „Călindariul poporului bucovinean pe anul ordinar 1910”; 5) „Calendarul copiilor pe anul 1913”; 6) „Calendarul Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina pe anul 1914”; 7) „Calendarul poporului pe anul ordinar 1915”; 8) „Almanach jubilar «Academia ortodoxă» 1884-1909”; 9) „Almanach literar pe anul 1903”. Capitolul al IV-lea, Redactori și colaboratori ai calendarelor și almanahurilor românești din Bucovina (până la 1918), cuprinde patru subcapitole. Un subcapitol distinct este consacrat unor colaboratori din România și din celelalte provincii istorice ale vremii ai calendarelor și ai almanahurilor din Bucovina, în perioada 1841-1918. Prin fișierele biobibliografice întocmite, ilustrând bogate lecturi și relecturi critice, aducem la zi informația bibliografică, acoperind lacune, corectând mai cu seamă date și erori biobibliografice, apropiind discursul de perspective noi de înțelegere a istoriei culturii din Bucovina, perspective despovărate de stereotipuri și clișee, dincolo de un veac de interpretări ce au omis frecvent toposul multicultural, confluențele și dialogul competitiv între culturi, în acest spațiu marcat dramatic de istorie în secolul al XX-lea.”